Cum încearcă clujenii să țină sub control facturile la utilități

Clujenii caută soluții pentru a ține facturile sub control. Cei care locuiesc la case au investit în panouri fotovoltaice sau în pompe de căldură, iar cei care stau la bloc încearcă să își eficienteze consumul energetic cu ajutorul corpurilor de iluminat de tip led.

Creșterea prețurilor la energie a stimulat interesul clujenilor pentru surse alternative de energie sau pentru soluții menite să scadă consumurile. Clujenii care au case mizează tot mai mult pe instalarea de panouri fotovoltaice, dublate de baterii care asigură o parte din consumul locuințelor respective. De asemenea, clujenii sunt interesați de panouri solare pentru încălzitul apei, precum și de pompe de căldură, care iarna contribuie la încălzirea spațiilor de locuit, iar vara la răcoritul lor, potrivit Radio România Actualități.

Înainte de începerea valurilor de scumpiri din ultimii cinci ani, multe astfel de sisteme erau considerate nerentabile, deoarece investiția în astfel de tehnologii era recuperată într-un interval cuprins între 10 și 20 de ani. Însă, în contextul scumpirilor, investițiile sunt recuperate într-un interval cuprins între cinci și 10 ani, în funcție de sistemele alese și de locuințele în care sunt instalate. În cazul clujenilor care locuiesc în blocuri, există sisteme care permit realizarea de economii. De exemplu, ei mizează pe corpuri de iluminat de tip led, precum și pe sisteme de tip case inteligente, care permit utilizarea noilor tehnologii pentru a economisi resurse. Așa ar fi sisteme care cresc treptat intensitatea luminoasă, pe măsură ce apune soarele, precum și să încălzează locuințele la temperatura maximă doar atunci când se apropie ora la care se întorc acasă cei care folosesc apartamentele respective.

Acest tip de soluții sunt adoptate și în alte orașe din România.

În 2026, conceptul de „Smart Home” a devenit un criteriu important în achiziția unei locuințe în România, care a evoluat de la simple becuri colorate controlate prin telefon la ecosisteme complexe care gestionează autonom consumul de energie, siguranța și confortul întregii familii.

O piață în plină expansiune: Cifrele confortului digital

Piața sistemelor smart home din România a cunoscut o creștere accelerată în ultimii trei ani, cu o rată anuală de peste 20%. Estimările actuale indică faptul că unul din cinci cămine din mediul urban utilizează cel puțin trei dispozitive inteligente interconectate.

Principalul motor al acestei creșteri nu mai este doar dorința de confort, ci optimizarea costurilor. Într-un context în care prețurile la energie rămân volatile, românii au înțeles că un termostat inteligent se amortizează în mai puțin de un sezon rece prin economiile generate.

Pilonii casei inteligente în România

În 2026, preferințele consumatorilor români s-au cristalizat în jurul a trei direcții majore:

1. Managementul energetic: Termostatele inteligente și prizele monitorizate sunt cele mai vândute produse. Acestea permit ajustarea temperaturii pe camere și oprirea automată a dispozitivelor aflate în modul standby.

2. Securitatea și monitorizarea: Camerele video cu recunoaștere facială bazată pe IA, senzorii de inundație și de fum, precum și yalele inteligente (care permit accesul curierilor prin coduri temporare) au devenit dotări standard pentru noile ansambluri rezidențiale.

3. Integrarea multimedia: Hub-urile de control vocal (precum versiunile localizate ale asistenților virtuali) care centralizează iluminatul, muzica și sistemele de divertisment.

Standardul „Matter” și sfârșitul barierelor de compatibilitate

Marea schimbare a anului 2026 este adoptarea pe scară largă a standardului universal Matter. Dacă în trecut românii erau frustrați că un senzor de la un brand nu comunica cu becul de la alt brand, acum interoperabilitatea este garantată. Acest lucru a dus la o democratizare a pieței, permițând utilizatorilor să își construiască sistemul „piesă cu piesă”, indiferent de producător.

Provocări: Securitatea datelor și „analfabetismul digital”

În ciuda entuziasmului, piața se lovește de două bariere importante:

• Securitatea cibernetică: Pe măsură ce tot mai multe dispozitive sunt conectate, riscul de hacking crește. Companiile de securitate românești au lansat deja soluții de tip „firewall pentru casă” care protejează întreg ecosistemul IoT (Internet of Things).

• Complexitatea instalării: Deși dispozitivele sunt tot mai intuitive, configurarea unui sistem care să includă și panouri fotovoltaice sau stații de încărcare pentru mașini electrice necesită încă asistență profesională, o nișă în care firmele de instalări electrice din România s-au specializat masiv.

Impactul asupra imobiliarelor

Dezvoltatorii imobiliari din orașe precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara nu mai livrează apartamente „la roșu” din punct de vedere tehnologic. Unitățile noi vin adesea cu „pre-echipare smart”, cu infrastructura necesară pentru ca viitorul proprietar să își poată activa sistemele preferate printr-o simplă aplicație.

Proiectul „A fost odată în Seleuș…” se încheie cu succes: două lansări și o platformă digitală pentru păstrarea memoriei culturale